Amenzile din e-Factura: ce riști concret

Subiectul amenzilor e tratat în două feluri, ambele greșite: fie e ignorat complet, fie e transformat în panică. Realitatea e undeva la mijloc și, mai important, e cuantificabilă.

Hai cu cifrele.

Întâi, termenul — pentru că s-a schimbat

Multe materiale în circulație sunt depășite pe exact acest punct.

Până la 31 decembrie 2025: 5 zile calendaristice de la data emiterii facturii.

Din 1 ianuarie 2026: 5 zile lucrătoare. Weekendurile și sărbătorile legale nu se mai numără.

E o relaxare reală. O factură emisă vineri nu îți mai consumă sâmbăta și duminica din termen. Dar rămâne un termen cu sancțiune la capăt.

Amenzile pentru netransmitere în termen

Regimul sancționator nu s-a modificat odată cu termenul. Cuantumul depinde de categoria de contribuabil:

Categorie de contribuabil	Amendă
Contribuabili mari	5.000 – 10.000 lei
Contribuabili mijlocii	2.500 – 5.000 lei
Celelalte persoane juridice și persoane fizice	1.000 – 2.500 lei

Pentru o firmă mică, deci, 1.000–2.500 lei. Neplăcut, dar nu existențial.

Penalitatea de 15% — cea care contează de fapt

Aici e partea pe care majoritatea articolelor o menționează în treacăt și care, în practică, produce sumele mari.

În relația B2B, pe lângă amendă, se aplică o penalitate de 15% din valoarea facturii transmise pe alt canal decât sistemul național.

Diferența de ordin de mărime e brutală. La o factură de 100.000 de lei, amenda de 2.000 de lei e un incident. Penalitatea de 15.000 de lei e altceva.

Reține distincția: amenda sancționează întârzierea; penalitatea sancționează ocolirea sistemului. A doua e mult mai scumpă.

Ce nu e sancționat

La fel de util de știut, ca să nu te sperii degeaba:

• O factură respinsă nu e o amendă. E o eroare de validare. Corectezi și retransmiți. Atenție însă: factura respinsă nu e considerată transmisă, deci termenul curge mai departe.
• Indisponibilitatea sistemului te protejează. Dacă sistemul e nefuncțional o perioadă prelungită, obligația de transmitere se suspendă până la restabilire.
• Erorile de conținut — o încadrare discutabilă, un articol descris greșit — nu intră în acest regim sancționator. Sunt altă discuție, cu alte consecințe.

Cum se ajunge, în practică, la o amendă

Nu prin refuz. Aproape niciodată nu e vorba de cineva care a decis să nu folosească sistemul. Tiparele reale sunt trei:

Factura respinsă și neurmărită. S-a trimis în ziua a patra, a fost respinsă pentru un CUI greșit, nimeni nu s-a uitat la răspuns. Termenul a expirat cu factura netransmisă.

Persoana care se ocupa a lipsit. Concediu, demisie, boală. Nimeni nu a preluat, pentru că nimeni nu știa că trebuie.

Emitere la sfârșit de lună, transmitere „când ajung la ea”. Volumul crește, termenul se pierde din vedere.

Toate trei au aceeași soluție: transmiterea și verificarea răspunsului nu trebuie să depindă de memoria unei persoane.

Cum eviți, concret

1. Transmite în ziua emiterii. Termenul e plasă de siguranță, nu program de lucru. Dacă ai obiceiul asta, nu mai calculezi niciodată zile lucrătoare.
2. Verifică răspunsul, de fiecare dată. „Am trimis” și „a fost acceptată” sunt două lucruri diferite.
3. Curăță datele clienților. Majoritatea respingerilor vin de la CUI-uri greșite sau firme radiate.
4. Stabilește un înlocuitor. Cine transmite când persoana obișnuită lipsește.
5. Nu ocoli sistemul. Nici „doar de data asta”, nici „clientul a cerut pe e-mail”. Penalitatea de 15% se aplică pe valoare, nu pe intenție.

Ce reții, dacă reții un singur lucru

Termenul e mai generos din 2026, dar sancțiunea pentru ocolirea sistemului a rămas disproporționat de mare față de amenda pentru întârziere. Un flux în care factura pleacă în ziua emiterii și cineva se uită la răspuns elimină practic ambele riscuri.

Cifrele sunt verificate la data redactării, august 2026. Legislația fiscală se modifică frecvent — pentru situația firmei tale, confirmă cu contabilul.

Contextul complet al obligației l-am scris în ghidul e-Factura.